Daniel 7

  1 În anul dintîi al lui Belsatar, împaratul Babilonului, Daniel a visat un vis si a avut vedenii în mintea lui, pe cînd era în pat. În urma a scris visul si a istorisit lucrurile de capetenie.
2 Daniel a început si a zis: ,,În vedenia mea de noapte am vazut cum cele patru vînturi ale cerurilor au izbucnit pe marea cea mare.
3 Si patru fiare mari au iesit din mare, deosebite una de alta.
4 Cea dintîi semana cu un leu, si avea aripi de vultur. M’am uitat la ea, pîna în clipa cînd i s’au smuls aripile; si, sculîndu-se de pe pamînt, a stat drept în picioare ca un om, si i s’a dat o inima de om.
5 Si, iata ca o a doua fiara era ca un urs si statea într’o rîna; avea trei coaste în gura între dinti; si i s’a zis: ,,Scoala-te, si manînca multa carne!„
6 Dupa aceea m’am uitat mai departe si iata o alta ca un pardos, care avea pe spate patru aripi ca o pasare; fiara aceasta avea si patru capete, si i s’a dat stapînire.
7 Dupa aceea m’am uitat în vedeniile mele de noapte, si iata ca era o a patra fiara, nespus de grozav de înspaimîntatoare si de puternica; avea niste dinti mari de fer, mînca, sfarîma, si calca în picioare ce mai ramînea; era cu totul deosebita de toate fiarele de mai înainte, si avea zece coarne.
8 M’am uitat cu bagare de seama la coarne, si iata ca un alt corn mic a iesit din mijlocul lor, si dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintîi coarne. Si cornul acesta avea niste ochi ca ochii de om, si o gura…, care vorbea cu trufie.
9 Ma uitam la aceste lucruri, pîna cînd s’au asezat niste scaune de domnie. Si un Îmbatrînit de zile a sezut jos. Haina Lui era alba ca zapada, si parul capului Lui era ca niste lîna curata; scaunul Lui de domnie era ca niste flacari de foc, si roatele Lui ca un foc aprins.
10 Un rîu de foc curgea si iesea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau, si de zece mii de ori zece mii stateau înaintea Lui. S’a tinut judecata si s’au deschis cartile.
11 Eu ma uitam mereu, din pricina cuvintelor pline de trufie, pe cari le rostea cornul acela: m’am uitat pîna cînd fiara a fost ucisa, si trupul ei a fost nimicit si aruncat în foc, ca sa fie ars.
12 Si celelalte fiare au fost desbracate de puterea lor, dar li s’a îngaduit o lungire a vietii pîna la o vreme si un ceas anumit.
13 M’am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, si iata ca pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel îmbatrînit de zile si a fost adus înaintea Lui.

14 I S’a dat stapînire, slava si putere împarateasca, pentru ca sa-i slujeasca toate popoarele, neamurile, si oamenii de toate limbile. Stapînirea Lui este o stapînire vecinica, si nu va trece nicidecum, si împara ia Lui nu va fi nimicita niciodata.
15 Eu, Daniel m’am turburat cu duhul, si vedeniile din capul meu m’au înspaimîntat.
16 M’am apropiat de unul din cei ce stateau acolo, si l-am rugat sa-mi dea lamuriri temeinice cu privire la toate aceste lucruri. El mi-a vorbit si mi le-a tîlcuit astfel:
17 ,,Aceste patru fiare mari, sînt patru împarati, cari se vor ridica pe pamînt.
18 Dar sfintii Celui Prea Inalt vor primi împaratia si vor stapîni împaratia în veci, din vecinicie în vecinicie.
19 În urma am dorit sa stiu adevarul asupra fiarei a patra, care se deosebea de toate celelalte, si era nespus de grozava: avea dinti de fer si ghiare de arama, mînca, sfarîma si calca în picioare ce ramînea;
20 si asupra celor zece coarne pe cari le avea în cap, si asupra celuilalt corn care iesise, si înaintea caruia cazusera trei; asupra cornului acestuia, care avea ochi, o gura, care vorbea cu trufie, si avea o înfatisare mai mare decît celelalte coarne.
21 Am vazut deasemenea cum cornul acesta a facut razboi sfintilor, si i-a biruit,
22 pîna cînd a veni Cel ‘mbatrînit de zile si a facut dreptate sfintilor Celui Prea Înalt, si a venit vremea, cînd sfintii au luat în stapînire împaratia.
23 El mi-a vorbit asa: ,,Fiara a patra, este o a patra împaratie, care va fi pe pamînt. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfîsia tot pamîntul, îl va calca în picioare si-l va zdrobi.
24 Cele zece coarne, înseamna ca din împaratia aceasta se vor ridica zece împarati. Iar dupa ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintasii lui, si va doborî trei împarati.
25 El va rosti vorbe de hula împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfintii Celui Prea Înalt, si se va încumeta sa schimbe vremile si legea; si sfintii vor fi dati în mînile lui timp… de o vreme, doua vremi, si o jumatate de vreme.
26 Apoi va veni judecata, si i se va lua stapînirea, care va fi prabusita si nimicita pentru totdeauna.
27 Dar domnia, stapînirea si puterea tuturor împaratiilor cari sînt pretutindeni supt ceruri, se vor da poporului sfintilor Celui Prea Înalt. Împaratia Lui este o împaratie vecinica, si toate puterile Îi vor sluji si-L vor asculta!
28 Aici s’au sfîrsit cuvintele. Pe mine, Daniel, m’au turburat nespus de mult gîndurile mele, si mi s’a schimbat coloarea fetii; dar am pastrat cuvintele acestea în inima mea.