18:1 Dupa aceea, am vazut pogorîndu-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; si pamîntul s’a luminat de slava lui.
2 El a strigat cu glas tare, si a zis: ,,A cazut, a cazut, Babilonul cel mare! A ajuns un locas al dracilor, o închisoare a oricarui duh necurat, o închisoare a oricarei pasari necurate si urîte;
3 pentruca toate neamurile au baut din vinul mîniei curviei ei, si împaratii pamîntului au curvit cu ea, si negustorii pamîntului s’au îmbogatit prin risipa desfatarii ei.„
4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: ,,Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu, ca sa nu fiti partasi la pacatele ei, si sa nu fi i loviti cu urgiile ei!
5 Pentruca pacatele ei s’au îngramadit, si au ajuns pîna în cer; si Dumnezeu si-a adus aminte de nelegiuirile ei.
6 Rasplatiti-i cum v’a rasplatit ea, si întoarceti-i de doua ori cît faptele ei. Turnati-i îndoit în potirul în care a amestecat ea!„
7 Pe cît s’a slavit pe sine însas, si s’a desfatat în risipa, pe atît dati-i chin si tînguire! Pentruca zice în inima ei: ,,sed ca împarateasa, nu sînt vaduva, si nu voi sti ce este tînguirea!„
8 Tocmai pentru aceea, într’o singura zi vor veni urgiile ei: moartea, tînguirea si foametea. si va fi arsa de tot în foc, pentruca Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare.
9 si împaratii pamîntului, cari au curvit si s’au dezmierdat în risipa cu ea, cînd vor vedea fumul arderii ei, o vor plînge si o vor boci.
10 Ei vor sta departe, de frica sa nu cada în chinul ei, si vor zice: ,,Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Intr’o clipa i-a venit judecata!„ –
11 Negustorii pamîntului o plîng si o jalesc, pentruca nimeni nu le mai cumpara marfa:
12 marfa de aur, de argint, de pietre scumpe, de margaritare, de in subtire, de purpura, de matasa si de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildes, tot felul de vase de lemn foarte scump, de arama, de fer si de marmora; |
|
13 nici scor isoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tamîia, nici vinul, nici untdelemnul, nici faina buna de tot, nici grîul, nici boii, nici oile, nici caii, nici carutele, nici robii, nici sufletele oamenilor.
14 si roadele atît de dorite sufletului tau s’au dus dela tine. Toate lucrurile alese, stralucite, sînt pierdute pentru tine, si nu le vei mai gasi.
15 Ceice fac negot cu aceste lucruri, cari s’au îmbogatit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plînge, se vor tîngui,
16 si vor zice: ,,Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbracata cu in foarte subtire, cu purpura si cu stacojiu, care era împodobita cu aur, cu pietre scumpe si cu margaritare!
17 Atîtea bogatii într’un ceas s’au prapadit!„ -si toti cîrmacii, toti ceice merg cu corabia pe mare, marinarii, si toti ceice cîstiga din mare, stateau departe;
18 si, cînd au vazut fumul arderii ei, strigau: ,,Care cetate era ca cetatea cea mare?„
19 si îsi aruncau arîna în cap, plîngeau, se tînguiau, tipau si ziceau: ,,Vai! Vai! Cetatea cea mare, al carei belsug de scumpeturi a îmbogatit pe toti ceice aveau corabii pe mare, într’o clipa a fost prefacuta într’un pustiu!„
20 ,,Bucura-te de ea, cerule! Bucurati-va si voi, sfintilor, apostolilor si proorocilor! Pentruca Dumnezeu v’a facut dreptate, si a judecat-o.„
21 Atunci un înger puternic a ridicat de jos o piatra ca o mare piatra de moara, a aruncat-o în mare, si a zis: ,,Cu asa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, si nu va mai fi gasit!
22 si nu se va mai auzi în tine nici sunet de alaute, nici cîntece din instrumente, nici cîntatori din fluiere, nici cîntatori din trîmbite; nu se va mai gasi la tine niciun mester în vreun mestesug oarecare. Nu se va mai auzi în tine vuietul morii.
23 Lumina lampii nu va mai lumina în tine, si nu se va mai auzi în tine glasul mirelui si al miresei, -pentruca negustorii tai erau mai marii pamîntului, pentruca toate neamurile au fost amagite de vrajitoria ta,
24 si pentruca acolo a fost gasit sîngele proorocilor si al sfin ilor si al tuturor celor ce au fost jungheati pe pamînt.„ |
|