10:1 Apoi am vazut un alt înger puternic, care se pogora din cer, învaluit într’un nor. Deasupra capului lui era curcubeul; fata lui era ca soarele, si picioarele lui erau ca niste stîlpi de foc.
2 In mîna tinea o carticica deschisa. A pus piciorul drept pe mare, si piciorul stîng pe pamînt,
3 si a strigat cu glas tare, cum racneste un leu. Cînd a strigat el, cele sapte tunete au facut sa se auda glasurile lor.
4 si cînd au facut cele sapte tunete sa se auda glasurile lor, eram gata sa ma apuc sa scriu; si am auzit din cer un glas, care zicea: ,,Pecetluieste ce au spus cele sapte tunete, si nu scrie ce au spus!„
5 si îngerul, pe care-l vazusem stînd în picioare pe mare si pe pamînt, si-a ridicat mîna dreapta spre cer,
6 si a jurat pe Cel ce este viu în vecii vecilor, care a facut cerul si lucrurile din el, pamîntul si lucrurile de pe el, marea si lucrurile din ea, ca nu va mai fi nicio zabava, |
|
7 ci ca în zilele în cari îngerul al saptelea va suna din trîmbita lui, se va sfîrsi taina lui Dumnezeu, dupa vestea buna vestita de El robilor Sai proorocilor.
8 si glasul, pe care-l auzisem din cer, mi-a vorbit din nou, si mi-a zis: ,,Du-te de ia carticica deschisa din mîna îngerului, care sta în picioare pe mare si pe pamînt!„
9 M’am dus la înger, si i-am cerut sa-mi dea carticica. ,,Ia-o„, mi-a zis el, ,,si manînca-o; ea îti va amarî pîntecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.„
10 Am luat carticica din mîna îngerului, si am mîncat-o: în gura mea a fost dulce ca mierea; dar, dupa ce am mîncat-o, mi s’a umplut pîntecele de amaraciune.
11 Apoi mi-au zis: ,,Trebuie sa proorocesti din nou cu privire la multe noroade, neamuri, limbi si împarati.„ |
|